Uncategorized

Din dragoste pentru brânzeturi și vin

Nu sunt adepta check-in-urilor pe Facebook, însă, nu pot nega faptul că au și ele rolul lor. De exemplu, anul acesta „amintirile de pe Facebook” mi-au atras atenția asupra unui eveniment care mi-a plăcut foarte mult: o degustare de vinuri din luna iunie, de anul trecut. Acest lucru m-a făcut să accept provocarea lui Daniel și să iau parte și anul acesta la un asemenea eveniment. Și iată cum au stat lucrurile.

Evenimentul a avut loc la restaurantul Mignon, din Brazdă, iar de data aceasta vinurile au venit tocmai de pe meleagurile Dobrogei, de la Crama Histria. Alături de ele au fost servite brânzeturi fine din gama Delaco, favoritele mele.

19873621_1528224780562055_1521094339_n

Am degustat următoarele șase împerecheri și mi-a fost tare greu să-mi aleg favorita:

  • Brânză Mozzarella și vin Riesling, cu gust citric, de vară. O combinație ușoară, pe care o recomand pentru o cină servită la o terasă cochetă precum Mignon.
  • Brânza brie cu covrigei de la Grand Papa și un Sauvignon Blanc Mirachi. Până la această degustare habar nu am avut cât de aromat poate fi un astfel de vin.
  • Cașcaval cu piper roșu și vin Ammos rose. Oaspetele de la crama Histria ne-a povestit și de ce a fost aleasă denumirea de Ammos pentru rose-ul pe care îl degustasem. Dar pentru a o afla, vă las pe voi să vizitați crama. În drum spre mare, puteți face oricând un popas la Crama Histria.
  • Brânză camembert de la Delaco a fost servită în combinație cu un Ammos Blanc. Acesta este primul brand premium ce aparține cramei Histria, iar eu mi-l amitesc ca pe un vin ușor acid. Până la urmă, este firesc să fie altfel, căci este vorba de un camembert.
  • Brânza Brie au bleu asortată cu cireșe de iunie și Feteasca Neagră Rose au reprezentat o altă combinație care m-a suprins plăcut. Deși mulți găsesc această brânză drept una „greoaie”, eu o ador. Până la urmă, este o brânză franțuzească, despre care s-ar spune că este de inspirație nemțească.
  • Brânză Grana Padano asortată cu oțet balsamic și un vin Merlot sec. Combinația a fost una dintre preferatele mele și o recomand cu încredere celor care caută o gustare specială, pentru un eveniment elegent.

19756148_1528224817228718_505024145_n

De ce am luat parte la un astfel de eveniment?

Dintotdeauna am iubit branzeturile, iar aceastea au fost mereu consumate cu plăcere în familia din care provin. Cele din gama Delaco sunt de departe preferatele mele. De fiecare dată când servesc masa în oraș, am grijă să aleg ceva care conține mai multe feluri de brânză, indiferent că este vorba de paste, pizza sau salate.

În ceea ce privește vinul, pot spune că este printre singurele băuturi pe bază de alcool pe care le consum. De ce? Vinul te îndeamnă să spui povești. De fiecare dată când mă gândesc la branzeturi, îmi închipui o doamnă din înalta societate. Iar vinul este șalul scump care îi acoperă umerii.

Evenimentul Brânzeturi cum se … cuVin a fost organizat de Asociația Bloggerilor Olteni, cunoscută drept ASBO și DicționarCulinar.r cărora le mulțumesc pentru invitație! 

Categories: De făcut, Uncategorized | Leave a comment

Ce se întâmplă, studentule?

Pentru cei care vor să-și facă vocea studențească auzită, dar fără prea mari dureri de cap sau  de gât, pentru cei care s-au săturat de știrile mondene despre Brangelina și bradul normandian de 10 m, pentru cei care se simt creativi sau pentru curioșii care vor să știe tot ce mișcă în Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor, există o soluție: Cronica Studentului FEEA Craiova – o revistă despre mine, despre tine, despre noi, studenții! Iar dacă nu mă crezi, dă un click să vezi dacă-i pe bune!

 

Categories: Uncategorized | Leave a comment

Dintre sute de…surse (de inspirație)

Greu și cu inspirația asta.

De cele mai multe ori când am chef să scriu ceva și când simt că mi-am găsit inspirația, nu am la îndemână mijloacele necesare. Într-adevăr, car întotdeauana după mine o agendă în care îmi notez tot felul de detalii despre evenimentele la care trebuie să iau parte, însă nu găsesc mereu un loc bun pentru a scrie.

light-bulb-image

Sursă foto: homebase.com

Așa că cel mai la îndemână este telefonul. Tocmai de aceea, în secțiunea „Notes” a telefonului meu sunt tot felul de însemnări. Unele sunt de-a dreptul folositoare, cum ar cele legate de programul medicului de familie sau al magazinului preferat. Altele sunt versuri de melodii pe care le aud întâmplător la radio, dar nu am habar cine le cântă (știu că există o aplicație pentru asta, dar nu îmi găsesc „timp” să o downloadez).

Însă mai există o categorie specială de „Notes” care conțin diverse lucruri ce îmi trec prin minte. Dați-mi voie să vă explic. Dacă văd, de exemplu, un pisoi simpatic care dă târcoale casei mele, parcă simt nevoia să spun ceva despre asta. Și astfel apare o nouă însemnare în telefonul meu care mai târziu ajunge să-mi servească drept sursă de inspirație.

Însă asta nu este tot. Mai există și alte surse de inspirație care mi se dovedesc de-a dreptul folositoare. Am decis să le notez, pe scurt, în lista de mai jos:

  • Adesea apelez la trucul: „Watch the pictures first”. Când trebuie să scriu ceva despre un lucru, însă nu îmi găsesc inspirația necesară pentru a face acest lucru, caut imagini cu acel obiect/ serviciu/ personaj/ personalitate…Pe scurt, caut imagini relevante pentru tema respectivă.Și astfel, pornind de la imagini, zeci de idei încep să încolțească.
  • Deadline-urile „mă inspiră”. O puteți numi o inspirație ceva mai forțată, însă vă garantez că funcționează. Astfel, ideile cele mai bune îmi vin pe ultima sută de metri. Dacă am mult timp să mă gândesc la un lucru, să creez ceva, pur și simplu nu reușesc să „născocesc” nimic bun pentru că mintea îmi fuge în altă parte.
  • Ceaiul/ cafeaua. Dacă beau ceva în timp ce scriu, parcă reușesc să mă concentrez mai bine, iar cuvintele înceă să se„lege”.

P.S. A se lua în considerare că acest text a fost scris atunci când autoarea a rămas fără ceai și cafea.

Categories: Uncategorized | Leave a comment

Legocățel

De când mă știu, mi-am dorit un cățel! Să fie micuț, blănos și jucăuș. Însă mami nu mă lasă, fiindcă zice că nu avem unde să-l ținem. Așa că m-am gândit ca de ziua mea să-i cer un Lego. Din Lego poți construit tot ce vrei! Cu Lego, visele mele devin realitate! Iar când în loc de cățel, vreau roboțel, pot rezolva asta, cât ai bate din palme.

dachshund-1-edited

Categories: Uncategorized | Leave a comment

File de poveste: Cum a apărut făina Boromir

Într-adevar, vremurile copilăriei reprezintă poate cele mai frumoase amintiri pe care reușim să le țesem de-a lungul vieții. Iar bunicii sunt cei care ne fac aceste zile cu adevărat frumoase. Însă, dați-mi voie să vă spun o poveste. Povestea Marinei.

Marina avea 27 de ani și de curând se întorsese de peste mări și țări în România, unde s-a gândit să-și deschidă o mică afacere. Însă nu avea habar ce. Era încă tânără și tremura toată când se gândea la o asemenea responsabilitate. Până când, într-o zi, în timp ce își savura cafeaua, privind pierdută către fereastră, Marina și-a adus aminte de vremurile copilăriei, în care mânca gogoși. Mai precis, de gogoșile făcute de bunica, pe care le servea fie cu un pahar de lapte proaspăt, fie cu dulceață de fructe de pădure. Pornind de la această amintirire care îi străbătea sufletul, Marina, s-a gândit să deschidă o patiserie în Râmnicu Vâlcea, orașul în care locuia.

S-a apucat să realizeze un plan minuțios, însă în scurt timp, când a început să pună lucurile în practică, a realizat că nu găsește nicăieri făina potrivită pentru a pregăti gogoși precum cele din vremurile copilăriei. Așa că s-a gândit, mai întâi, să înființeze, o societatea căreia i-a pus numele „Boromir”, după numele bunicii sale Borona. Obiectul principal de activitate al societății îl constituia achiziţia și prelucrarea cerealelor. Însă, în timp, societatea s-a dezvoltat dobândind și alte atribuții precum valorificarea superioară a făinurilor prin secţiile proprii de panificaţie şi patiserie. Asta se întâmpla în 1994.

Iată, deci, cum a apărut făina Boromir. 

Categories: Uncategorized | Leave a comment

Ce îmi place la vara asta

Ca să nu se aștearnă praful (prea rău) pe acest blog, am decis să mai postez ceva light, de vară. Așa că o să încep cu categoria mea preferată: cea de liste. Vă spuneam mai demult că am o listă pentru orice (pentru ce ar trebui să cumpăr, ce ar treui să conțină bagajul de vacanță, ce lucruri îmi plac, ce persoane îmi displac, ce am de făcut și tot așa). Poate de asta sunt un fan declarat al notebook-urile de tip listă și a ceea ce poartă numele de post notes.

Peste tot unde găsesc unul, am grijă să-mi cumpăr. Și le țin împrăștiate prin toată camera în cazul în care mă sună cineva și poate trebuie să notez repede ceva important. (Mda, nu prea se întâmplă asta, așa că să revenim la liste). Îmi plac listele. Așa că în această postare, vă prezint, pe scurt, lista mea de lucruri care îmi plac vara asta și planurile pe care le am. Și sper că o să bifez cât mai multe.

vintage_photography_quotes_wallpaper

welovevintage.com

  • Faptul că am mai mult timp liber. Sunt studentă la master, iar vacanța și ideea că nu trebuie să merg la cursuri, mă face să îmi încarc bateriile cu energie pozitivă. (Wow!  Un rac ca mine să folosească „pozitiv” într-o frază… e ceva). Știu că de regulă mulți au impresia că la master prezența nu este obligatorie, însă dacă vrei să înveți ceva, trebuie să mai și treci pe la cursuri. Cursurile sunt puse de la ora 18, de regulă, iar după o zi de lucru, băncile facultății sunt ultimul loc în care ți-ai dori să te afli. Însă partea bună e că acum e vacanțăăăă! Așadar, fără proiecte, fără examene, fără cursuri!
  • Faptul că vara sunt dispusă să mă implic în mai multe activități. De la banalul fapt de a posta poze „creative” pe Instagram, până la a scrie în jurnal, pe blog sau a face cadouri personalizate folosind metoda scrapbooking. Astea sunt nimicurile care îmi plac mie, dar sunt sigură că fiecare dintre noi are ceva de care are chef să se apuce vara asta. So, let’s do it!
  • Vara pot să merg mai mult pe bicicletă. Ador să fac asta și în sfârșit am reușit să-mi cumpăr bicicleta pe care mi-o doream. O să revin cu mai multe detalii într-un alt post, însă, deocamdată, încă mă chinui să mă obișnuiesc cu pedalatul și să strecor activitatea asta pe lista mea „To do”.

    WhyYouShouldRideAVintageBikeFashionably-ContentDepth-680px453px

    mybike.com

  • Citit… îmi doresc demult să-mi cumpăr un hamac pe care să-l pun în grădina bunicilor, iar acolo să stau să citesc. E una dintre ideile mele de după-amiază perfectă pe care intenționez să o pun în practică. Am început de curând „Pădurea norvegiană” și după ce voi termina această carte, am un alt teanc care mă așteaptă „să-l dau gata”. Iar apoi mai sunt și revistele mele preferate, pe care nu-mi permit să le mai neglijez.
  • Seriale și filme. Am mers deja de două ori la cinema de când a început vacanța și mai sunt alte câteva filme pe care nu aș vrea să le ratez. Iar pentru că vara zilele par mai lungi, obișnuiesc să mă uit la serialele mele preferate.
  • Fructele de vară. Doamne cât ador fructele de pădure (zmeură, mure, coacăze roșii), dar și pepenele roșu (oltenește: „lubenița”). Vara este momentul perfect pentru shake-uri de fructe, dar și pentru a le consuma în stare proaspătă. Și să nu uităm de limonadă. Menta și cuburile de gheață sunt cele care dau savoare!

    Healthy-Lemonade-71

    limounet.com

  • Înghețata… E un must! Indiferent de aromă! Iar dacă vreți o recomandare: Magnum cu mentă!
  • Timpul petrecut cu prietenii afară. Partea bună e că vara nu trebuie să cheltuiești bani pentru a te întâlni cu prietenii. Fiind cald, o plimbare poate fi o idee excelentă pentru a petrece timp împreună, mai ales seară.
  • Călătorii, excursii, școli de vară… Toate astea reprezintă o idee excelentă pentru vacanță, iar eu vă mărturisesc că încă economisesc pentru a vizita o destinație mai specială în această vacanță. Am creat ceea ce se numește „borcanul cu economii” și deși sunt tentată să cheltuiesc toți banii pe haine, încerc să mă abțin. În orice caz, tânjesc după o vacanță și încerc să supraviețuiesc cu mici escapade de weekend. Am reușit să merg la munte și pur si simplu să fiu departe pentru ceva vreme de asfaltul închis al orașului meu a fost excelent.

    budget-travel

    traveller.com

  • Apropo de haine, nu-i așa că vară sunt parcă mai colorate? Mai vesele, mai pline de viață și mai scurte… Uneori, prea scurte. Dar asta e o discuție pe care o lăsăm pe altă dată. Oricum, fetele trebuie să poarte cât mai multe rochii și  ținute femine (în special vara) și să-și demonstreze creativitate.
  • Muzica… e imposibil să nu găsește o melodie de care să nu îndrăgostești în acest sezon și care să îți amintească pentru totdeauna de vara 2016. Sau care după ce trece vara s-ar putea să ți se pară chiar enervantă.
  • Ploaia… am spus-o/ scris-o în repetate rânduri: ador ploaia! În special, ploaia de vară. Și deși fulgerele și tunerele obișnuiesc să mă sperie uneori, spectacolul pe care îl crează pe cer poate fi destul de impresionant.

 

 

Categories: Uncategorized | Leave a comment

Reinaugurăm cu vin…Brânzeturi și vin

Nu am mai scris de multicel. De mult. Bine, bine, de foarte mult timp.

Lipsă de inspirație? Nu chiar… Lipsă de timp? Nu neapărat. Din comoditate? Eh, hai că aici am nimerit-o! Însă acest post nu este despre cât de leneșă sunt eu și despre cât de rău îmi pare că am trecut (nu doar o dată) sub umbrela oamenilor mult prea comozi. Este un post de (re)inaugurare a acestui blog.13348803_1135695736481630_1111173206_n

Și pentru că orice eveniment special necesită sărbătorit, eu am ales s-o fac într-un fel aparte: am fost la o degustare de vinuri, iar acum vreau să vă povestesc și vouă cum a decurs totul. A fost o experiență plăcută, din care am învățat câteva lucruri. Așa că m-am gândit să renunț la egoism și să vi le împărtășesc. Deci, luați aminte, de la un degustător de vinuri amator, dar în același timp mare fan brânzeturi.

Dacă vă întrebați care sunt lucrurile ce se pot învăța la o degustare de vinuri, vă spun că mi-ar lua o veșnicie să le înșir. Însă mă rezum la ceva esențial: cum se ține corect un pahar cu vin și cum se savurează aceasta licoare a lui Bacchus. De somelieri tot auzisem, însă ceea ce fac ei mărturisesc că nu mi se părea deloc un lucru fascinat. Îi vedeam ca pe niște oameni 13349011_1135691949815342_1138432574_nsimandicoși care gustă dintr-un pahar cu vin, strâmbă un pic din nas, apoi înșiră niște povești. Ce gândire seacă și superficială, nu-i așa?

Ei bine, vinul este mai mult decât atât. Vinul este îndemnul către a spune o poveste. O poveste despre tine. Și nu doar pentru că alcoolul îți dezleagă limba și îți face obrajii să ia foc, ci pentru că atmosfera pe care o creează această licoare este una deosebită. Sofisticată, misterioasă, plăcută. Iar degustările de „Brânzeturi cum se…cuVin” nu fac altceva decât să adune laolaltă oameni care au ceva de pus. Este pretextul perfect pentru o socializare cu stil.
13401054_1135695709814966_125250826_n

Toată lumea adoptă o ținută elegantă, de sărbătoare. Și nu mă refer aici neapărat la hainele pe care aleg să le poarte. Ci așa…la modul în care decurg conversațiile. Până și modul în care se toarnă vinul în pahar sau cum sunt aranjate brânzeturile pe platou indică acest lucru. Timpul parcă stă în loc și fiecare împerechere de brânză cu vin nu face altceva decât să te facă recunoscător pentru că ai acceptat invitația. Iar dacă locația evenimentului organizat de Asociația Bloggerilor Olteni şi DicționarCulinar.ro, este terasa Mignon, așa cum a fost în cazul meu, este clar că lucrurile merg într-o direcție favorabilă.

Am degustat cinci împerecheri: Domnul de Roua Alb și Mozzarella Fresca Delaco, Cuvee Petit Sauvignon Blanc și Petit Brie-Ile de France, Rose și Brie au Bleu-Ile de France, Merlot și Cascaval Sofia Delaco și încheiând în mare fast cu Domnul de Roua Roșu și Grana Padano Delaco. Nu sunt adepta vinului sec, însă aceste combinații au reușit să-mi încânte simțurile.

Preferata mea a fost  împerecherea compusă din Merlot de la Avincis și Cașcaval Sofia Delaco. Culoarea vinului și textura plăcută a cașcavalului servit cu nuci m-au convins să votez această împerechere, iar dacă13393287_1135695749814962_1228724300_n ar fi să spun într-un cuvânt cu ce asociez această combinație, aș spune înțelepciune, iar dacă sunt luate separat, vinul reprezintă pentru mine eleganță, iar cașcavalul Sofia înseamnă rafinament.

De cum am gustat, în mintea mea a început să se deruleze o poveste: un bunic, cu păr grizonant și mustață asortată, soarbe dintr-un elegant pahar de vin Merlot de la Avincis și degustă cașcaval Sofia de la Delaco cu nuci, în timp ce lecturează o carte în biroul său vintage. Bunicul e un profesor cu zeci de ani vechime și știe că această combinație este una înțeleaptă, demnă de un intelectual.

 

Categories: Uncategorized | Leave a comment

Cu și despre iluzii

Pentru că spuneam (promiteam, de fapt) că voi reveni cu câteva detalii despre piesa de teatru pe care am urmărit-o joi seara, am decis să scriu acest post. 

Mai întâi de toate, vă promit că nu voi relata decât foarte (foarte) pe scurt despre ce e vorba în piesă. Și asta pentru că nu vreau să fiu eu cea care vă oferă detaliile, ci vă voi lăsa pe voi să mergeți la teatru și să descoperiți. Mai ales că, așa cum am mai scris și în alte postări, nu mă pricep mai deloc la recenzii. Însă mă pricep la ceva: la alcătuit liste. Așa că am asta am de gând să fac și acum. Să vă scriu o listă cu motivele pentru care nu trebuie să ratați punerea în scenă a piesei Iluzii.

Iată ce m-a impresionat pe mine și de ce vă invit și pe voi să o vedeți, de îndată ce veți avea ocazia:

  • tema piesei. Și anume faptul că oamenii își petrec întreaga viață căutând și tânjind după dragoste. Dragostea adevărată. Sună foarte siropos, însă „Iluzii” este mai mult decât atât. Tema dragostei este una foarte generoasă (după cum știm cu toții din viața de zi cu zi sau… din analiza textelor literare de la limba română) așa că așteptați-vă să vedeți cum personajele se confruntă cu sentimente și stări contradictorii în lupta pentru găsirea dragostei: dezamăgire, minciună, trădare, loialitate, sinceritate.
  • pe scurt: piesa începe cu monologul unuia dintre cele patru personaje, Sandra, care vorbește despre soțul ei, Danny și despre mărturisirea pe care acesta i-a făcut-o pe patul de moarte. Danny îi mulțumise Sandrei înainte să moară pentru toate clipele frumoase petrecute împreună și pentru faptul că a fost alături de el mai bine de 50 de ani. Îi mulțumește și pentru momentele în care Sandra a fost sinceră și dură cu el, spunând ca acele momente l-au ținut departe de ispite și l-au făcut să o prețuiască cel mai mult. Însă lucrurile se complică atunci când aflăm că Sandra l-a iubit toată viața pe Albert, cel mai bun prieten al lui Danny. Și mai mult decât atât, Albert are și el o soție pe nume Margaret care îi mărturisește, la rândul ei, lui Albert că l-a iubit toată viața pe Danny. Un careu amoros și savuros, am putea spune. Iar cele care dau naștere conflictului sunt tocmai iluziile dragostei.
  • titlul piesei, trebuie să recunosc, a fost cel care mi-a atras pentru prima dată atenția, așa că am ales să merg să o văd. Și nu regret că am făcut-o.

  • atmosfera creată de muzica ce provenea de la violoncel este una care susține foarte bine transmiterea mesajului.
  • așa cum mă așteptam, piesa reprezintă o modalitate de evadare pentru câteva clipe din banalul cotidian, dar este totodată și una cu un mesaj profund, impresionant care te împinge parcă să meditezi asupra situației în care te afli tu din punct de vedere sentimental. Și te face să te întrebi: „oare eu am găsit dragostea aceea despre care vorbesc personajele din piesă?”, „este dragostea mea pentru totdeauna?”, „oare voi găsi vreodată persoana lângă care să vreau să îmbătrânesc?”.
  • piesa are și un decor interesant, caracterizat de simplitate. Pentru o clipă, ai impresia că te afli chiar în viețile personajelor, în casele lor, de Crăciun, când afară ninge, iar cerul e plin de stele, alături de ei în vacanța de pe plajă, pe veranda casei lor atunci când se fac mărturisiri interesante.
  • este cu siguranță o piesă care te ține cu sufletul la gură, așteptând să afli răspunsul la întrebarea arzătoare: a fost sau nu a fost dragoste ceea ce au simțit personajele? Și mai mult decât atât: cine pe cine a iubit cu adevărat?
  • și mă bucur că m-am convins de un lucru și anume: piesele de teatru monolog, care prezintă povestea din mai multe perspective, sub forma unui puzzle pentru spectatori, au farmecul lor aparte.
  • și să nu credeți că piesa Iluzii îmbracă forma unei drame seci, căci există o mulțime de momente amuzante care sparg cumva monotonia la care te aștepți după ce afli că piesa îmbraca forma unui monolog.
  • 22072015081750
Categories: Uncategorized | Leave a comment

Blog at WordPress.com.